În cel mai subtil mod posibil, fac tranziția de la a vorbi în ultimul articol despre sex și sexualitate, la ceva mai sexy! Bani! Sute de milioane! Mmmh, ce sexy.
În 2021 European Parliamentary Forum (EPF) a publicat un raport de peste 100 de pagini denumit Religious Extremist Funders against Human Rights for Sexuality and Reproductive Health in Europe 2009-2018 în care se analizează finanțarea provenită de la grupuri extremiste religioase și modul în care aceasta a influențat drepturile sexuale și reproductive în Europa.
Studiul evidențiază sursele de finanțare, strategiile utilizate și impactul acestora asupra politicilor și legilor din diverse țări europene.
Dacă vrei să-l citești, raportul, în întregime, se găsește aici: epfweb.org. Dacă nu vrei să-l citești, e OK. Înțeleg. E lung și deși are poze și diagrame, nu e la fel de fain ca Harry Potter și prizonierul din Azkaban. Dar, l-am citit eu, pentru că trec printr-o criză existențială scurtă, de vreo 20 de ani și nu știu ce ar trebui să fac cu viața mea, sau de ce exist, sau de ce este universul indiferent față de existența mea, sau de ce sunt atât de mulți oameni numiți „Alex”, așa că voi face un rezumat al celor mai interesante informații, analize și concluzii din el. Stai să-mi deschid sticla de rosé și îi dăm drumul.
Câteodată îmi doresc să fi fost heterosexuală, ca să am un bărbat care să-mi deschidă vinul și să-mi alimenteze alcoolismul.
Cine este EPF?
European Parliamentary Forum for Sexual and Reproductive Rights este o rețea de membri ai parlamentelor din întreaga Europă care sunt angajați în protejarea sănătății sexuale și reproductive a celor mai vulnerabile persoane din lume, atât în țările lor de origine, cât și în străinătate. EPF este o platformă importantă pentru colaborarea și schimbul de informații între parlamentari din diverse țări, în vederea promovării drepturilor sexuale și reproductive.
Care este scopul raportului?
Raportul a fost creat ca o primă încercare de a înțelege mobilizarea anti-gen în Europa prin perspectiva bazei lor de finanțare. Acest raport adună date financiare acoperind o perioadă de 10 ani, cu privire la peste 50 de actori anti-gen care operează în Europa. Apoi, analizează mai profund modul în care extremiștii religioși generează aceste fonduri pentru a regresa drepturile omului în materie de sexualitate și reproducere.
Raportul este împărțit în 3 secțiuni principale: în prima (The Tip of the Iceberg) se analizează actorii principali în finanțarea anti-gen prezenți în Europa, a doua parte (Beneath the Iceberg) investighează diferitele canale pe care actorii anti-gen le folosesc pentru a genera finanțarea, iar a treia (How the pieces of the puzzle fit together) oferă exemple ilustrative și studii de caz despre modul în care actorii anti-gen generează și cheltuiesc fondurile în Europa.
În perioada analizată, 2009 – 2018, raportul a identificat 707.2 milioane de dolari în finanțări anti-gen. Ceea ce e în mod sigur o sumă de bani. În prezent, echipa Real Madrid are o valoare de piață combinată de 756.5 milioane de euro, care e doar un pic mai mare ca suma anti-trans. Deci cu banii adunați de acești bigoți ai putea câștiga Champions League. Sau ai putea să-ți cumperi 50+ castele în Europa (Chateau-ul ăsta din Franța te duce înapoi cam $35 de milioane, dar majoritatea castelelor le poți achiziționa la $1.2 milioane – $13 milioane). Sau 10 insule private (Rangyai Island te-ar costa $160 de milioane, dar dacă te zgârcești găsești și la $22 de mii, pentru săraci). Sau chiar câteva cărți de Magic: the Gathering.
Rezumat
Cele peste 707 milioane de dolari vin din următoarele surse:
Organizații religioase conservatoare: Biserici și organizații religioase cu orientare conservatoare sau fundamentalistă furnizează finanțare pentru promovarea unei agende anti-drepturi sexuale și reproductive.
Grupuri de presiune: Anumite grupuri de presiune, finanțate de organizații religioase sau alte entități conservatoare, canalizează fonduri către campanii și activități împotriva drepturilor sexuale și reproductive.
Fonduri private: Unele persoane sau organizații private cu opinii conservatoare pot furniza finanțare pentru inițiative care vizează să limiteze sau să submineze drepturile sexuale și reproductive.
Organizații non-guvernamentale: Unele organizații non-guvernamentale cu orientare religioasă conservatoare pot juca un rol important în finanțarea activităților împotriva drepturilor sexuale și reproductive. Aceste surse de finanțare pot alimenta campanii, lobby-uri și alte activități menite să influențeze politicile și legile în detrimentul drepturilor sexuale și reproductive în Europa.
$81,3 milioane provin de la 10 actori din Statele Unite, fie ONG-uri, fie think tank-uri conservatoare din cadrul dreptei creștine. Acești 10 actori, la rândul lor, beneficiază de finanțare din partea unei serii de fundații conservatoare din SUA, care sunt ele însele produsul unor miliardari conservatori americani, ce au legături strânse cu Partidul Republican din SUA și cu extrema dreaptă (far-right) și alt-right.
Federația Rusă contribuie cu $188,2 milioane, toți acești bani provenind de la organizații (fundații, think tank-uri, media) asociate cu doi oligarhi ruși, și anume Vladimir Yakunin și Konstatin Malofeev. În plus, acești oligarhi sunt asociați cu „spălătorii de bani” care au canalizat finanțări ascunse către partide politice de extremă dreaptă înaintea recentelor, la acel moment, alegeri din Europa. Cel puțin patru agenții guvernamentale ruse care operează la nivel internațional sunt responsabile pentru un sprijin financiar suplimentar, dar nespecificat, pentru mobilizările anti-gen la nivel global.
Finanțarea din interiorul Europei constituie cea mai mare parte a finanțării anti-gen pe continentul nostru, ridicându-se la $437,7 milioane. Se identifică aproape douăzeci de fundații private implicate în mobilizarea specifică anti-gen. În plus, au apărut noi alianțe transnaționale (LOL) de ONG-uri în ultimul deceniu: o federație paneuropeană anti-avort; un model european pentru campaniile anti-LGBTQI; un partid politic creștin la nivel european; o platformă de social media ultra-conservatoare; și un set de actori pseudo-catolici, de extremă dreaptă, inter-relaționați. Alte organizații includ instituții religioase și partide fasciste paneuropene.
Extremiștii religioși au dezvoltat diferite mecanisme pentru generarea de venituri, printre care și una care s-ar putea să te intereseze: de la tine. Există două modele din acest punct de vedere: primul este bazat pe petiții și obiecte religioase catolice (vizitează gift-shop-ul biserici, sau a mânăstirii!) din rețeaua Tradiție, Familie și Proprietate (TFP); în timp ce al doilea s-a mobilizat pe rețelele sociale, concentrându-se pe „cetățeanul activ” pentru a propulsa extremiștii religioși în centrul dezbaterii politice prin noi partide politice de extremă dreaptă și alt-right în multe țări din Europa.
Există două categorii de elite socio-economice europene care se remarcă în mobilizările anti-gen din Europa: persoane cu averi mari din sectorul privat și rețele clerico-aristocratice. Persoanele cu averi mari au jucat roluri esențiale în apariția unor noi partide politice care au devenit lideri în contestarea anti-gen în mai multe țări. Separat, membrii familiilor aristocratice se remarcă în mod proeminent la evenimente și în poziții de conducere în cadrul mișcărilor anti-gen și de extremă dreaptă.
Extremiștii religioși au acces și la fonduri publice. Ei pot oferi „servicii” autorităților publice, care au ca rezultat inducerea în eroare a femeilor cu privire la opțiunile lor de sarcină și socializarea conservatoare a copiilor și tinerilor și evident, propagandă anti-trans. Unii finanțatori anti-gen, cum ar fi actorii religioși și rețelele clerico-aristocratice, depind chiar de mecanismele de sprijin instituționalizate ale statului pentru veniturile lor.
În 2018, raportul EPF denumit Restaurând Ordinea Naturală s-a analizat o rețea care purta numele de Agenda Europe și care coordona un set de inițiative politice radicale pentru a reduce drepturile omului în materie de sexualitate și sănătate reproductivă. Lucrând în jurul unui manifest comun, membrii Agenda Europe au lansat peste 15 inițiative politice pentru a reduce drepturile omului în domeniul avortului, contracepției, divorțului, drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender, queer, a persoanelor care își pun întrebări (questioning/queer) și intersex (LGBTQI).
În 2020, EPF a lansat un al doilea raport, intitulat Cruciada Modernă, care a adus la lumină o altă rețea transnațională extremistă religioasă cu rădăcini în fascismul catolic numită Tradiție, Familie și Proprietate. TFP, prin membrii săi polonezi stau în spatele unora dintre cele mai vizibile inițiative anti-gen din Polonia, inclusiv încercările de a interzice avortul, introducerea de așa-numitelor „LGBT-Free Zones”, au încercat să se retragă din Convenția de la Istanbul și își doresc criminalizarea educației sexuale.
Pentru cei care nu știți, Convenția de la Istanbul reprezintă tratatul internațional adoptat de Consiliul Europei pe 11 mai 2011 și urmărește să creeze un cadru juridic pentru a proteja femeile împotriva tuturor formelor de violență. Tradiție, Familie și Proprietate a dorit retragerea Poloniei din această convenție.
Ok, recunosc, poate pe ei îi deranjează mai mult că acest tratat este primul tratat internațional care conține o definiție a genului. Adică, în el se zice că femeile și bărbații nu sunt diferențiați doar din punct de vedere biologic, în femele și masculi, dar că există o categorie a genului, definită social, care le conferă femeilor și bărbaților roluri și comportamente specifice. Totuși, optica nu e foarte bună pentru TFP. Cringe, Tradiție, Familie și Proprietate, cringe!
Fonduri din America, pământul celor liberi *dacă ești bărbat alb cis și heterosexual #sorrynotsorry
Să cunoaștem actorii americani care dirijează fonduri în Europa:
American Center for Law and Justice (ACLJ) – ACLJ are conexiuni politice puternice – președintele SUA, Donald Trump, l-a numit pe Jay Sekulow avocatul său în timpul audierilor pentru destituire din 2020. Sekulow este consilier principal al ACLJ, din 1991 care și-a construit afacerea juridică și media reprezentând grupuri religioase, conservatoare și anti-avort. SCLJ (aripa Slavic Center for Law and Justice a aceleiași organizații) este condus de Vladimir Ryakhovsky, un apropiat de președintele Putin, servind în Consiliul prezidențial. Cel mai recent, ECLJ (aripa europeană – European Centre for Law and Justice) a lansat o campanie pentru a submina credibilitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) – și, în mod specific, a judecătorilor săi – afirmând că aceștia sunt instrumentele lui George Soros și, prin urmare părtinitori. Chiar trebuie să adaug că ăsta este doar un alt exemplu al demonizării lui George Soros (sau daddy, cum îi spun eu), care personifică valorile liberale ale societății civile, libertății și guvernării democratice? Valori care sunt evident periculoase pentru autocrați.
Alliance Defending Freedom International (ADF International) luptă pentru a redefini libertatea religioasă și a-și însuși agenda anti-LGBTQ și anti-dreptul femeilor la avort în fiecare element al guvernului și societății. ADF are conexiuni cu Frăția Ariană, Ku Klux Klan și Proud Boys în SUA. Uau, 3 grupuri super non-problematice.
Acton Institute for the Study of Religion and Liberty – co-sponsorizează și organizează summituri pentru Agenda Europe. Vezi mai sus cu ce se ocupă Agenda.
Billy Graham Evangelistic Association (BGEA) – Șeful BGEA, Franklin Graham, fiul lui Billy din titlu, ține des discursuri împotriva musulmanilor, persoanelor LGBTQI, rezultând în mai multe procese legate de discursul de ură (Hate Speech) în Marea Britanie. Graham crede că în locul rasismului, criza reală cu care se confruntă Statele Unite este, printre altele, „faptul că persoanele LGBTQI ies din dulap, îndrăznind să ceară drepturi și recunoaștere și că femeile își afirmă autonomia corporală și cer servicii medicale reproductive sigure și accesibile”. În 2016, BGEA a căutat sprijinul Bisericii Ortodoxe Ruse și al președintelui Putin în încercarea de a forma o alianță conservatoare globală alternativă pentru a aborda „persecuția creștinilor”. Trebuie să explic cum creștinii nu sunt persecutați? Iar dacă ești creștin și te simți persecutat sistemic și sistematic, asta doar îmi arătă că nu ai simțit vreodată ce înseamnă persecuție adevărată.
Human Life International (HLI) susține că „homosexualii se reproduc prin molestarea copiilor” (huh?!) și oferă susținere extremei de dreapta și organizațiilor anti-avort în Europa prin distribuirea de cărți, filme, înregistrări audio, fotografii și alte materiale pentru a expune „pericolele” contracepției și avortului.
Heritage Foundation, Cato Institute și Federalist Society sunt think-tank-uri care produc materiale extinse împotriva drepturilor de avort, drepturilor LGBTQI (argumentând că protejarea persoanelor LGBTQI este împotriva libertății religioase – dacă ești un creștin adevărat cele 2 concepte nu suferă de exclusivitate reciprocă; ca și creștin adevărat ar trebui să-ți iubești aproapele, chiar dacă aproapele e o travestită degenerată) și împotriva bunurilor comune finanțate public, cum ar fi serviciile de îngrijire a sănătății și a educației (s-au opus „Obamacare” și promovează educația privatizată). Dă-i dracu’ pe săraci, practic.
În plus, the Heritage Foundation neagă schimbările climatice, sunt anti-BLM, anti-LGBTQ, anti-trans și s-au opus ajutorului Ucrainei, oferit de SUA. Niște oameni minunați, 100%.
Leadership Institute organizează traininguri pentru un public ultra-conservator și de extremă dreaptă și ajută grupuri ca Hazte Oir și TFP să organizeze operațiuni de strângere de fonduri ultra-conservatoare în Europa, într-un mod modern și sexy.
World Youth Alliance Europe (WYA) – sunt o grămadă de elite Catolice (nu tineri, nu, ce te face să crezi asta?) care oferă o voce (mai puțin legată de sexualitate, pentru că tinerii n-au nevoie de educație sexuală) tineretului conservator.
De la ruși vine ploaia de fonduri anti-trans
Rusia a devenit un centru major de putere în mobilizarea globală anti-gen, cu sprijin financiar rus corespunzător pentru o gamă largă de actori anti-gen din întreaga lume. În ultimul deceniu, Rusia s-a poziționat ca o campioană globală a valorilor creștine, iar odată cu aceasta vine o apărare a învățăturilor creștine privind sexualitatea și reproducția. Acest nou rol ca și campion ortodox creștin servește mai multe scopuri simultan, în principal ca un scut pentru a respinge criticile referitoare la drepturile omului din partea Occidentului.
Am numit mai sus 2 oligarhi și tot ce mai vreau să adaug despre ei este că sunt anti-Soros (scuze, daddy, o să te apăr eu) și că scopul lor declarat este că „Rusia creștină poate ajuta la eliberarea Occidentului de noul totalitarism liberal anti-creștin al corectitudinii politice, ideologiei de gen, cenzurii mass-media și dogmei neo-marxiste”. Cuvinte de AUR, jur!
Dar de ce ar face Rusia asta? Păi, te-ai gândit vreodată că Rusia beneficiază atunci când, în țara ta, cetățenii încep să își pună la îndoială sistemul în ceea ce privește avortul, familia (care poate fi doar tradițională), libertățile civile, presupusa putere a lobby-ului gay și a „LGBTQ Mafia”, a „ideologiei de gen”? Toate acestea pot deveni posibile arme de divizare. Dacă o vezi pe Tina ca inamicul public numărul 1, ajuți la divizarea societății și la slăbirea coeziunii sociale în țările europene. Acest lucru poate crea tensiuni interne și poate distruge solidaritatea și unitatea comunității.
Ceea ce încerc să spun, este că ești obligat să mă iubești, dacă nu, câștigă Vlăduț Putin. Glumesc! Dar doar pe jumătate. Acum scrieți-mi în comentarii cum sunt ruso-fobă.
Nu sunt, pentru că unii dintre prietenii mei cei mai buni oamenii cu care am jucat jocuri online sunt ruși. E OK să fii rus, cât timp o ții pentru tine și rămâi în dulap. (Evident, sarcasm – folosesc același tip de retorică ca homofobii/transfobii/xenofobobii/rasiștii care încearcă să-și apere credințele, opiniile și părerile evident homofobe/transfobe/xenofobe/rasiste.)
Sunt cetățean european și am dreptul să iau drepturile altora
Europa are și ea multe fundații conservatoare autohtone care sprijină extremiștii religioși. Spre deosebire de fundațiile din SUA care finanțează mișcarea Creștină de Dreapta, fundațiile europene fac „munca murdară” a Bisericii prin numeroase activități, cum ar fi colectarea de semnături online, marșuri, forumuri, evenimente în Parlament sau media. Analizarea sponsorilor inițiativelor anti-gen cum ar fi Political Network for Values și World Congress of Families oferă un eșantion ilustrativ al finanțatorilor europeni anti-trans.
PNfV și WCF sunt organizații care subminează drepturile omului, ale femeilor și drepturile LGBTQI, se opun feminismului, și imigrației și denunță „islamizarea Europei”. Aceste organizații au sub-unități și conduc activități în majoritatea țărilor europene.
Raportul a găsit că extremiștii religioși au accesat și cele mai super-promițătoare surse de finanțare din Europa, mai exact: finanțarea de stat. Multe organizații anti-gen pot beneficia de sprijin din partea autorităților publice pentru operațiunile lor generale și, din acest motiv, se implică în activism anti-gen, sau pot primi favoruri de la aliații politici. Finanțarea de stat pentru obiectivele anti-gen s-a concentrat pe cinci domenii principale:
- finanțarea pentru a induce în eroare femeile legat de drepturile lor;
- finanțarea pentru a îndoctrina tinerii;
- servirea ca un echo-chamber guvernamental;
- finanțarea pentru activism politic;
- și diplomația „soft” anti-gen.
Să nu uităm, cum ziceam și mai sus, acestea, de cele mai multe ori, beneficiază de mecanisme instituționalizate de subvenționare de la stat.
Să-i luăm în serios?
Daaa. Să nu credeți că aceste grupuri nu fac nimic cu acești bani. Ooo, nu! Organizațiile conservatoare au militat pentru restricționarea drepturilor de avort în diverse țări europene, influențând adoptarea sau modificarea legislației în acest sens. Au reușit să influențeze politica educațională și conținutul curricular pentru a minimaliza sau elimina educația sexuală în școli și pentru a promova abordările conservatoare privind sexualitatea și reproducerea. Au susținut politici și inițiative care limitează drepturile și opțiunile femeilor în ceea ce privește sănătatea reproducătoare, accesul la contracepție și avort, și egalitatea de gen în alte domenii ale vieții sociale și profesionale. Au promovat politici și legi care restricționează drepturile imigranților și refugiaților, și care promovează mesaje și acțiuni xenofobe și naționaliste.
Raportul este plin de exemple de acest gen.
Și evident, au promovat campanii împotriva drepturilor LGBTQI, inclusiv împotriva căsătoriilor între persoane de același sex și a altor drepturi și protecții legale pentru comunitate. Raportul evidențiază corelații importante între finanțarea de către grupurile extremiste religioase și impactul negativ asupra drepturilor persoanelor trans.
Principalele constatări legate de rezultatele finanțării anti-trans
Finanțarea campaniilor anti-trans: O parte semnificativă a fondurilor strânse de aceste grupuri este direcționată către campanii care se opun recunoașterii și protejării drepturilor persoanelor trans. Aceste campanii includ lobby pentru legislații care limitează drepturile persoanelor trans, propagarea dezinformării și promovarea unor narațiuni care stigmatizează comunitatea trans.
Influența asupra legislației: Raportul arată că finanțarea acestor grupuri extremiste a contribuit la adoptarea unor legi restrictive în anumite țări europene, care afectează negativ drepturile persoanelor trans. Aceste legi pot include interzicerea accesului la proceduri medicale de afirmare a genului, restricții asupra schimbării de gen în documentele oficiale și alte măsuri care îngreunează viața persoanelor trans.
Campanii de dezinformare și stigmatizare: Finanțarea a fost folosită pentru a alimenta campanii de dezinformare, care răspândesc informații false despre persoanele trans și contribuie la stigmatizarea acestora. Aceste campanii pot duce la o creștere a discriminării și violenței împotriva persoanelor trans.
Colaborarea între grupuri extremiste: Raportul subliniază colaborarea între diverse grupuri extremiste religioase la nivel internațional pentru a coordona eforturile de finanțare și campaniile anti-trans. Aceasta indică o rețea bine organizată care își propune să influențeze politicile și opinia publică în detrimentul drepturilor persoanelor trans.
În concluzie, raportul evidențiază o corelație clară între strângerea de fonduri de către grupurile extremiste religioase și impactul negativ asupra drepturilor persoanelor trans în Europa.
Propaganda anti-trans are rezultate reale
OK, trebuie să vorbesc și despre hippogriff-ul din cameră. Am tot încercat să nu vorbesc despre Robert Galbraith, deși am mai făcut mici glumițe în trecut despre opiniile ei, au fost doar momente de genul „clipești și le pierzi”.
Dar cu subiectul curent cred că merită să discut despre Robert Galbraith, cunoscută și sub pseudonimul JK Rowling. Stai, era invers, oare?
Joanne Rowling este transfobă. Foarte. Sunt zeci, sute, sau poate mii de articole, eseuri video și o grămadă de altă media despre acest lucru, care explică de ce mișcarea „gender-critical” și „credința în sexul biologic” sunt problematice. De asemenea, există feed-ul ei de pe (X) Twitter și gândirea ta critică, dacă nu mă crezi.
Rowling are o platformă largă și de ceva timp o folosește pentru a ataca ceea ce ea consideră „ideologie trans” și a promova TERFs, bigoți și ideile lor pline de ură.
TW: transfobie, homofobie, violență fizică
Kellie-Jay Keen-Minshull, sau Posie Parker este o persoană care se asociază deschis cu fasciștii. La Belfast, unul dintre vorbitorii de la mitingul ei a fost Jolene Bunting, un membru al Britain First, un partid politic britanic și grup de ură de extremă dreapta, fascist și neo-fascist. În SUA, ea a vorbit la un miting alături de Chris Barcenas, membru al Proud Boys. Când vine vorba despre persoane trans, Posie Parker susține că nu pledează pentru violență, totuși, ea sugerează deschis online că s-ar putea să fie nevoie de bărbați înarmați pentru a proteja toaletele pentru femei împotriva amenințării transsexualilor!
De asemenea, Parker colaborează cu Hands Across the Aisle Coalition. HATAC, pe scurt, este o organizație fondată în 2017, care operează în principal în Statele Unite și este cunoscută pentru opoziția sa față de drepturile persoanelor transgender. Organizația își propune să conecteze feministele radicale (TERFs) cu grupurile conservatoare creștine anti-LGBT, pentru a „lăsa deoparte diferențele ideologice” pentru a „se opune ideologiei identității de gen”. Organizația sprijină activ grupurile anti-LGBT în legislația care vizează drepturile persoanelor transgender. Și este un grup care are strânse legături cu the Heritage Foundation. Joanne a postat poze îmbrăcată într-un tricou de-al ei, merch pe care poți să-l comanzi de pe site-ul ei. Fondurile strânse, probabil, ducându-se către înarmarea brigăzilor de bărbați care vor fi postate la intrările băilor pentru femei.
Magdalen Berns ne-a numit pe noi, femeile trans „actori blackface”, spunând că suntem bărbați care pretindem că suntem femei din motive perverse și că suntem „pathetic, sick, fucks”. L-a apărat și a făcut simp-ing pentru Milo Yiannopoulos și evident considera că George Soros ne dă bani la toate să ne punem tâțe. J.K. Rowling a spus despre ea că a fost: „o tânără feministă și lesbiană extrem de curajoasă”.
Maya Forstater și Helen Joyce, care spun că luptă pentru drepturile femeilor colaborează în același timp cu ADF. ADF, vă amintesc luptă împotriva dreptului femeilor la avort, dreptul persoanelor LGB la căsătorie (sau relații sexuale) și se țin de mânuță cu Proud Boys și KKK. Helen Joyce a declarat că numărul persoanelor trans trebuie „scăzut”, pentru că suntem o amenințare și avem „nevoi speciale”. Rowling este prietenă cu ambele.
Emma Nicholson este un politician britanic, anti-LGBT, care, atenție are puterea să voteze legi împotriva căsătoriei persoanelor de același gen și, șoc, o și face, dar scumpa Joanne face glumițe cu ea pe Twitter despre bărbații nebuni care cred că sunt femei. ELoeL. Doar fetele râzând un pic. Ca membru al Parlamentului, Nicholson a votat în favoarea Secțiunii 28, care interzicea școlilor și autorităților locale să promoveze homosexualitatea și a denunțat familiile lesbiene drept „nici normale, nici naturale”. Opoziția ei față de drepturile persoanelor gay a determinat un grup numit Lesbian Avengers (iubesc numele ăsta) să organizeze o „tea party-cum-protest” pe gazonul ei. Vă reamintesc că Dumbledore e gay (potrivit contului de Twitter al lui Rowling, nu și a cărților), iar JK este o aliată a persoanelor gay și lesbiene… stai… cum… Sunt sigură că există o explicație.
JK și-a arătat susținerea: pentru Matt Walsh, nu vreau să scriu mai mult decât trebuie despre el; de asemenea, unui alt idiot care a zis că „dacă crezi în ideologia de gen” o să-ți dea foc, se pișă pe corpul tău, pe jumătate viu, în flăcări și apoi te îngroapă în deșert; unui al treilea idiot care a amenințat grupările Stonewall și Mermaids că îi va prinde pe membrii acestora și îi va bate în cuie de un perete, pentru că oferă ajutor tinerilor trans.
Și aș putea să continui cu exemple. Dar mă opresc aici. De asemenea, da, JK Rowling a fost atacată pe Twitter de persoane trans și aliați cu mult vitriol. A fost victimizată pe social media. Și deși nu cred că amenințările cu moartea, sau numind-o nume nasoale, sau aruncarea de misoginie ajută cu ceva, sau că este în vreun fel justificată (Nu este, punct!) pot înțelege de unde vin reacțiile astea. Și nu spun că Joanne ar trebui să treacă prin asta, dar în același timp, nici ea nu ar trebui să-și dedice platforma hate speech-ului și promovării indivizilor de mai sus. Are 14 milioane de followeri doar pe Twitter. Nu este o persoană fără putere. Este o persoană de succes, care are un following loial. Rowling creează foarte mult rău și a produs o cantitate masivă de pagube, deja. Și nu se oprește prea curând.
A, și poate n-ar trebui să o susțină pe Allison Bailey, care ne-a declarat ca fiind „un pericol și o luptă ca niciuna de până acum, de care nimeni dintre noi nu a cunoscut vreodată.” și că indiferent de ideologia ta politică, sau filosofică, „fie că nu ești rasist, sau ești rasist, ești homosexual, sau homofob” trebuie practic să fii împotriva „ideologiei” trans.
/TW
Apropo, ADOOOR, trans girls bringing everyone together and making the world a better place! Unim rasiști și non-rasiști, homosexuali și homofobi, câini și pisici, scorțișoară și broaște. Suntem un motor al unității, o forță care aduce împreună pe cei care se urăsc cel mai mult, pe cei care sunt diametral opuși.
Problema este că odată scăpați de „problema trans” ce rămâne de făcut? Ce se va întâmpla? Grupurile alt-right și partidele politice ale acestora vor trece peste faptul că TERFs, sunt feministe și vor drepturi pentru femei, sau că lesbienele și homosexualii sunt, păi, gay?
Ideea de bază este că noii prieteni ai lui JK Rowling, cărora le oferă o platformă și față de care-și arată susținerea, au legături, sau colaborează într-un fel sau altul cu organizațiile numite în raportul Religious Extremist Funders against Human Rights for Sexuality and Reproductive Health in Europe 2009-2018.
Și uite, n-am fost niciodată super-fană JK Rowling. Am văzut filmele și le-am apreciat, știu și că sunt o Hufflepuff și-mi știam patronusul, dar n-am citit cărțile. Eram deja mai măricică atunci când au fost popularizate la noi, deja trecusem la a citi Jocul lui Ender, de cunoscutul homofob Orson Scott Card, sau Blestemul din Sarnath, de cunoscutul rasist H.P. Lovecraft și mă uitam la seriale precum Star Trek The Next Generation și Buffy the Vampire Slayer, de cunoscuții misogini Gene Roddenberry, respectiv, Joss Whedon. Astfel, n-am avut timp și de transfobă. Dar povestea lui Harry a rezonat cu foarte multe persoane LGBTQ, inclusiv multe persoane trans. Și este păcat că JK s-a transformat din eroul lor, într-un agent al oprimării lor.
Îmi dau acum seama că am devenit un pericol existențial, de neînțeles, pentru TERFs și grupările de extremă dreaptă și alt-right. Un horror cosmic. Sunt, într-un fel, Cthulhu. Dar un Cthulhu sexy. O teroare cosmică machiată perfect, îmbrăcată în rochie roz, alb, albastru deschis.

Naziștii
OK. Știu despre „Legea lui Godwin”. „Legea” este un adagiu folosit în discuții și dezbateri online și afirmă că, pe măsură ce o discuție online avansează, probabilitatea comparării cu naziștii (sau Adolf) tinde către 100%.
În esență, se zice că atunci când cineva recurge la compararea adversarului său cu naziștii, aceasta poate fi interpretată ca semn că persoana nu mai are alte argumente solide. Daaar, ascultă-mă un pic.
Magnus Hirschfeld a fost un medic și sexolog german care a trăit între 1868 și 1935. Este cunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul studiului sexualității și al drepturilor LGBTQ+. Hirschfeld a fondat un institut pentru studiul sexualității în Berlin în 1919, cunoscut sub numele de Institutul pentru Cercetarea Sexuală (Institut für Sexualwissenschaft). Acest institut a fost unul dintre primele centre de cercetare în domeniul sexualității din lume și a avut un impact major asupra modului în care înțelegem și tratăm aspectele legate de sexualitate.
Institutul lui Hirschfeld a fost un centru important pentru cercetarea sexuală, tratamentul pacienților LGBTQ+ și promovarea drepturilor acestora. Aici s-au desfășurat studii despre orientarea sexuală, identitatea de gen, contracepție, avort și alte aspecte legate de sexualitate. Hirschfeld a militat pentru deschiderea minților și pentru încurajarea unei viziuni mai progresive asupra sexualității și a drepturilor omului.
Fun fact: printre pacienții de la acest institut s-a aflat și Lili Elbe, The Danish Girl.
Institutul conținea literatură despre diferite modalități de îngrijire afirmativă a identității de gen, inclusiv chirurgii de confirmare de gen. De asemenea oferea documente, acte, care dovedeau că ești „trans oficial”, care te apărau de legile „anti-travestiți” de la acel moment din Germania.
În 1933, institutul a fost închis de naziști, iar biblioteca și arhivele sale au fost arse în public. Unul dintre primele book burnings făcute de naziști. Colecția conținea mii de cărți despre îngrijirea medicală și cercetare LGBTQ+.
Hirschfeld, un bărbat gay, a fost nevoit să părăsească Germania și a trăit restul vieții în exil. A fost numit de Hitler „una dintre cele mai periculoase persoane din lume”. Paralele?
Scop?
OK, Tina, în afară de a deprima toți ideologii de gen și aliații lor, care a fost scopul articolului ăsta?
Uau, ConservaTina, în primul rând, nu-mi numi iubiții Outer Ones și Great Old Ones, ideologi de gen. Și nu te uita prea mult la noi, pentru că o să o iei razna și nu-ți mai revii, o dată ce înțelegi ce orori sunt dincolo de cosmos, de univers, de gen.
În al doilea rând, am dorit să arăt că transfobia e reală și are efecte majore asupra vieților noastre.
Fondurile direcționate către organizațiile anti-drepturile persoanelor trans pot influența disponibilitatea și accesul la servicii de sănătate și suport social pentru persoanele trans. De asemenea, ele pot contribui la perpetuarea discriminării în locurile de muncă și la marginalizarea economică a persoanelor trans.
Finanțarea poate influența dezbaterea și adoptarea politicilor care afectează drepturile și recunoașterea persoanelor trans. Organizațiile finanțate pot face lobby pentru legi și reglementări discriminatorii sau pot influența deciziile politice care afectează persoanele trans. Iar o căutare rapidă pe Google, sau YouTube, vă va arată politicieni din toată lumea care strigă în gura mare că „amenințarea Trans” trebuie eradicată.
Legal vorbind, se dorește a se ajunge la restricționarea sau eliminarea drepturilor și protecțiilor legale ale persoanelor trans. Acest lucru poate include eforturi pentru limitarea accesului la servicii medicale, dreptul la identitate de gen recunoscută legal sau protecții împotriva discriminării.
Și ideea este că funcționează. Uitând-ne la rezultatele votului de la Europarlamentare un trend îngrijorător se arată: partidele și politicile alt-right și far-right au câștigat teren considerabil. Și deja au trecut la treabă. În Statele Unite toți politicienii Republicani au retorici anti-trans și ele prind la alegători. Adică, SOS a câștigat 2 locuri în parlamentul European. Iar când poți denumi AUR ca ceva mai moderați în filosofie în comparație cu partidul condus de doamna Ivanovici – scuze, doamna senator Diana Iovanovici Șoșoacă, pentru mine – cred că influențele și fondurile alt-right îți arată clar rezultatele.
Pe plan personal, persoanele trans pot resimți consecințele negative ale discriminării, stigmatizării și violenței perpetuate de organizațiile finanțate anti-trans. Acestea pot include impactul asupra sănătății mintale, relațiilor sociale și sentimentul de siguranță și apartenență. Și te întreb cum ar putea să nu influențeze toată retorica asta, când doar faptul că exiști este prezentat și privit ca o amenințare.
În al treilea rând, mă voi adresa acum direct vouă, acelora care sunteți indeciși cu toată „treaba asta cu genul”.
Dacă „aliații”, oamenii și grupurile cu care trebuie să te aliniezi ca să „distrugi ideologia de gen” și să „eradichezi transgenderii” sunt de asemenea aproape invariabil și împotriva drepturilor persoanelor gay, împotriva drepturilor reproductive ale femeilor și a autonomiei lor, împotriva metodelor contraceptive, nu-și doresc educație sexuală în instituțiile de învățământ, eventual militează și împotriva „ideologiei” climate change, poate ești de partea greșită a baricadei. Nu zic că ești, spun că poate ar trebui să încerci o scanare mentală critică asupra ideologiilor și opiniilor tale.
Dacă ești de acord cu grupuri descrise (în unele cazuri cu mândrie chiar de membrii lor) ca fasciste, neo-fasciste, rasiste și homofobe și cu, literalmente, naziști spun că POATE, doar poate, ar trebui să-ți revizuiești filosofia de viață.
Și de asemenea, nu zic că ar trebui să-ți trăiești viața după zicale arhaice, dar în România avem două care practic spun același lucru: „spune-mi cu cine te împrietenești, ca să-ți spun cine ești” și „cin’ se-aseamănă se-adună” – spuse de Burebista, probabil.
Data viitoare despre „Mafia alfabetului”, ca să par fiu nepărtinitoare.


Lasă un comentariu