OK, știu că am mai vorbit despre asta în articolul „Cum mi-a transformat algoritmul feed-ul Facebook într-un cocktail de extremism și misoginie – și Meta-„libertate de exprimare”” (doamne, cât-a titlu!). Dar acest subiect nu doar că merită explorat mai profund – e absolut necesar, jur pe cariotipul meu de femeie trans.

Pentru că atunci când identitatea de gen a persoanelor trans devine o dezbatere publică, discuția nu mai este despre idei abstracte. Este despre oameni. Iar asta vine cu consecințe reale, dureroase – de la stigmatizare și excludere socială, până la politici care ne amenință siguranța și existența.

Dezbaterile de acest fel nu influențează doar opinia publică – ele testează limitele drepturilor noastre fundamentale și, implicit, ne contestă umanitatea.

Fundamentale, universale și inalienabile

Să începem cu o bază comună: drepturile omului. Acestea sunt drepturi fundamentale, universale și inalienabile, pe care fiecare dintre noi le are doar pentru că suntem oameni. Conceptul modern al drepturilor omului a fost cristalizat după al Doilea Război Mondial, ca răspuns la atrocitățile comise, și consacrat în 1948 prin Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO), care stabilește standardele pentru egalitate, demnitate și justiție la nivel global.

De ce sunt ele importante?

Drepturile umane sunt esențiale pentru a proteja demnitatea fiecărei persoane și pentru a crea societăți bazate pe egalitate, respect și justiție. Ele oferă un cadru prin care abuzurile pot fi prevenite și combătute. Suntem toți de acord, da?

Acum, să trecem de la teorie la viața reală. Ce înseamnă aceste drepturi pentru o persoană trans care se confruntă zilnic cu discriminarea?

Cum se aplică pe identitatea de gen

Pentru o persoană trans, asta înseamnă să poată merge la serviciu fără teamă de hărțuire, să primească tratamentul medical necesar fără judecăți sau să poată spune „Aceasta sunt eu” fără frica de a fi respinsă.

Drepturile persoanelor trans de a-și exprima identitatea de gen liber sunt o extensie directă a drepturilor fundamentale universale, care protejează demnitatea, egalitatea, autonomia și libertatea fiecărei ființe umane. Restrângerea acestor drepturi nu este doar o problemă de discriminare – este o încălcare a standardelor internaționale de drepturi ale omului.

Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO – link la traducerea în română) afirmă în Articolele 1 și 2 dreptul la egalitate și nediscriminare, subliniind că fiecare persoană trebuie tratată fără prejudecăți, inclusiv pe baza identității de gen. Demnitatea umană, recunoscută în preambulul DUDO, este inseparabilă de libertatea de a exprima cine ești. Negarea acestui drept echivalează cu refuzul de a recunoaște umanitatea unui individ.

Libertatea de exprimare, consacrată în Articolul 19, include dreptul de a-ți manifesta identitatea de gen prin nume, pronume, îmbrăcăminte și comportament – un fapt pe care nici „Elonia”, nici Mark nu-l pot rescrie după bunul plac. În același timp, Articolul 12 din DUDO și Articolul 17 din ICCPR (International Covenant on Civil and Political Rights) protejează viața privată, garantând persoanelor trans libertatea de a trăi fără intruziuni sau comentarii nejustificate din partea societății sau a statului.

Accesul la îngrijiri medicale adecvate este garantat de Articolul 12 din ICESCR (International Covenant on Economic, Social and Cultural Rights), subliniind dreptul la sănătate fără discriminare. Fie că este vorba despre tratamente hormonale sau intervenții chirurgicale, acest drept este vital pentru bunăstarea persoanelor trans. În plus, Articolele 23 și 26 asigură dreptul de a munci și de a accesa educația fără teama de discriminare.

În cele din urmă, dreptul la autoidentificare – deși nu explicit menționat în DUDO – este recunoscut pe scară largă ca fiind fundamental. Libertatea de a-ți declara și exprima identitatea de gen, fără a solicita aprobări externe, este esențială pentru autonomie și demnitate.

La baza tuturor acestor drepturi se află unul central pentru persoanele trans: dreptul de a spune lumii cine ești, fără a cere permisiunea nimănui. Și, până la urmă, cine altcineva decât tu însuți poți lua decizia despre cine ești?

Atacul asupra drepturilor mele fundamentale de a fi o „travestită degenerată”

Meta

Mark Zuckerberg și Meta, acești „vizionari” ai internetului, și-au făcut tot mai clare mișcările spre un colț de dreapta unde misoginia, dezinformarea și „libertatea” de a promova orice discurs de ură se simt din ce în ce mai confortabil. După ce au anunțat că își deschid brațele pentru „diversitatea opiniilor” (nu pentru a ne proteja pe noi, ci pentru a evita reglementările stricte), Meta a început să lase deoparte măsurile de combatere a dezinformării și să reducă protecțiile împotriva discursurilor de ură, inclusiv cele care vizează comunitatea LGBTQ+. În trecut aveau politici care blocau afirmațiile toxice, dar acum Zuckerberg și gașca lui permit ca „boala mentală” să fie folosită pentru a justifica orice aberație transfobă și misogină. Da, pentru că pe Facebook și Instagram discriminarea nu doar că e permisă, dar e aproape încurajată, sub pretextul „pluralismului”. Și dacă nu era de ajuns, putem aștepta să vedem din ce în ce mai multe idei de dreapta care, până acum, erau marginale, dar acum par să devină mainstream. Așadar, bine ai venit în era „libertății” pentru discursul de ură, fără limite. Bravo, Mark! Bravo!

Și acum dă declarații la podcastul lui Joe Rogan despre cum societatea a devenit emasculată și castrată, că ne trebuie mai multă „energie masculină” în societate și în business.

Aparent, tipul care a creat TheFacebook pentru a da colegelor de la Harvard un „rating de atractivitate” era un misogin, bigot tot timpul ăsta?! Ceee?

Musk

Elon Musk, marele „vizionar” care vrea să ne ducă pe Marte, a transformat Twitter (sau „X”, cum îi zice el și numai el acum) într-un loc de întâlnire pentru extremiști și discursuri de ură. Sub pretextul „libertății de exprimare”, Musk a permis ca cele mai toxice idei, de la bigotism la misoginie, să se răspândească, susținând că platforma trebuie să fie un „spațiu liber pentru toate opiniile”. Totul în numele „neutralității”, desigur. Musk a devenit favorit al dreptei, iar acum Twitter e doar extremism mainstreamizat.

Ah, și pentru un motiv oarecare, la inaugurarea lui Trump ca președinte al SUA, Musk a fost invitat să țină un discurs (pentru că, normal, un oligarh trebuie să vorbească la evenimente politice). În timpul ăsta, a făcut salutul „Sieg Heil” – nu o dată, ci de două ori. Poate că e doar un idiot plin de insecurități, care nu știe ce înseamnă „om” și nu a vrut să arate susținere pentru ideologia fascistă, dar chiar și așa… mi s-a spus mereu cât de genial e Musk și cum va salva planeta. Acum îmi spun că de fapt e doar un „ciudățel” și că salutul cel mai recunoscut din istorie a fost făcut din „greșeală” – de două ori? Fie e un geniu care știe exact ce-a făcut, fie e un idiot care nu ar trebui să aibă loc în poziția de mâna dreaptă a președintelui SUA.

A, și mică tangentă: Elon s-a lăudat că este un jucător de top la Diablo IV (locul 19 mondial) și Path of Exile II. Ca „geniul” care este, a decis să ne dovedească pe stream cât de xXx l33t gamer xXx este și, evident, s-a făcut de râs arătând un nivel de înțelegere al jocurilor respective care ar face orice n00b (pe mine de exemplu, care n-am jucat PoE II, dar înțeleg conceptul că o opțiune grayed-out nu este selectabilă) să se simtă mai bine. A mințit pe față pentru că e atât de bântuit de insecurități încât până și prefixul „cis” îl face să facă pipi pe el.

Trump

La inaugurarea lui Trump ca președinte, am avut parte de un moment în care, din nou, ne-am întrebat cum e posibil ca doi oameni cu atât de multe insecurități să aibă atât de multă influență. Trump, cu stilul lui inconfundabil și plin de încredere… greșit plasată, desigur, l-a descris pe Musk ca pe un adevărat „maestru al computerelor”. La propriu.

He knows those computers better than anybody. All those computers. Those vote-counting computers. And we ended up winning Pennsylvania like in a landslide.

Așadar, Musk nu doar că știe „toate computerele alea” – aceleași care fac „counting-ul voturilor”, evident – dar aparent „știința lui magică” l-a ajutat pe Trump să câștige un stat. Aproape că simt nevoia să întreb: „Oare Musk știe și cum să facă diferența între o opțiune grayed-out și una selectabilă pe un ecran?”

Și mă mai întreb o chestie, oare această declarație, dick-sucking-ul ăsta metaforic e, de fapt, o admisiune? O inculpare pentru rigging-ul alegerilor? Dacă Trump se laudă că Musk „știe computerele alea de vot”, oare nu e cumva un indiciu că ceva acolo nu a fost tocmai… corect? Poate că, fără să vrea, Trump tocmai a dat un spoiler despre modul în care alegerile au fost „câștigate”. Sau poate că, pur și simplu, a vorbit înainte să gândească – la fel cum iubitul său a făcut salut „roman” din excitație.

Nu am energia necesară, scuze, pentru a vorbi despre cum omul portocaliu vrea să redenumească Golful Mexic în Golful America, să scape de toate politicile verzi, cum Musk a avut momente în care părea pierdut în spațiu, ca și cum ar fi pe PCP*, cum Zuck, misoginul, a fost surprins privind la sâni, cum se pregătește cea mai mare deportare în masă, cum Carrie Underwood a trebuit să facă accapella din cauza problemelor tehnice și multe altele, așa că o să trec direct la:

*(l.e.: posibil stimming, deci propoziția asta e un pic problematică și vreau să-mi cer scuze de la comunitatea neurodivergentă – nu și de la Elon, pentru că nu voi accepta scuze pentru celelalte comportamente dezgustătoare ale lui)

Donald și „adevărul biologic”

Trump, omul care adoră să facă ordine în haosul ăsta al „identității de gen”. Pe 20 ianuarie, cu un aer de triumf și un tweet gata să-l facă să sune ca un erou al dreptății biologice, a semnat un ordin executiv în care „apără femeile de extremismul ideologic de gen” și, bineînțeles, restabilește „adevărul biologic” în guvernul federal. Măi, ce geniu, nu? Sigur, biologii și toți oamenii de știință își pun mâinile în cap, dar ce știu ei despre „adevărul absolut al sexului biologic”?

De ce un ordin despre gen?

Începe cu o „premisă solidă” (aka „noi știm mai bine decât orice altă specialitate”): ideologiile care pun sub semnul întrebării realitatea biologică a sexului sunt nu doar o problemă de logică, ci și o amenințare directă la siguranța și demnitatea femeilor. Poate că „femeile” nu sunt exact cele care se vor simți protejate de așa ceva, dar hei, Trump spune că avem de-a face cu o eroare majoră de înțelegere științifică. Deci, acceptă să înghiți… și să respiri adânc. Femeile au nevoie de un violator să le apere „drepturile”! Da, da, violator (nu, nu alleged) – Judge clarifies: Yes, Trump was found to have raped E. Jean Carroll. Ca „femeie biologică” deja mă simt mult mai bine. Abia aștept ca această caricatură grotească de om să grab me by the pussy!

Limitele identității de gen.

Clariate: sexul e fix, identitatea de gen e, în schimb, „subiectivă” și cam inutilă pentru orice politică serioasă. Deci, în loc să recunoaștem realitățile multiple/complexe ale umanității, o să ne limităm la „băiat” și „fată” și „știință” fixă – de ce să ne complicăm viața cu ceva de genul „identităților fluide” când putem să facem totul simplu? Așa, pe înțelesul tuturor, nu? Din nou, biologii sunt irelevanți.

Cum va fi pus în aplicare

Acest ordin nu doar că dă „ordine” la agențiile federale să adopte noile „definiții clare” ale sexului și genului, dar mai cere și eliminarea oricăror referințe la identitatea de gen din documente oficiale. Totul va fi pur și simplu curățat de orice element „ne-biologic” sau confuz. Ai o identitate de gen care nu se aliniază cu sexul biologic? Bineînțeles, asta nu mai există în această „realitate” ordonată.

Intimitatea și confuzia sexului

Un alt punct central al ordinului este protejarea „intimității” în spațiile segregate pe sexe, cum ar fi adăposturile pentru femei sau închisori. E clar: dacă ești „bărbat biologic”, nu ai ce căuta în adăposturile pentru femei, chiar dacă te identifici altfel. Acum, o întrebare mică: cine face aceste calcule și cum e posibil să impui o politică atâta timp cât complexitatea umană e ignorată cu desăvârșire? Dar la Trump, „simplu e bine”.

Scăpăm de Scotus și deciziile incomode

De ce să ascultăm de Curtea Supremă când putem să reinterpretăm tot ce e convenient pentru agenda noastră? Bostock v. Clayton County? Cei care consideră că „identitatea de gen” contează în accesul în spațiile pe sexe? Îl vedem pe Trump răsturnându-l. Exact ce aveam nevoie: o clarificare a realității în care trăim. Pentru că lucrurile în lume sunt atât de complexe și complicate și e mult mai ușor să reduci opțiunile la care trebuie să te gândești. Cu cât mai binar, cu atât mai bine. Întrebările cu răspunsuri mai complexe decât da/nu ne sperie.

Îngroparea politicii de incluziune

Mă întreb dacă Trump a trecut printr-o perioadă de training pentru a descoperi cum să distrugă tot ce a fost mai bun în termenii drepturilor minorităților de gen. Și ca să completeze tabloul, dispare și consiliul care se ocupa cu problema „identității de gen”. Cum ziceam, dacă zici că „nu mai există astfel de idei”, cu siguranță oamenii vor fi pe deplin mulțumiți cu această viziune simplificată și ele vor dispărea!!! Pentru că noi nu suntem oameni adevărați suntem idei care pot fi șterse, eradicate.

Fără finanțare pentru „ideologiile de gen”

Dacă nu ești de acord cu ideologia „sexului biologic”, atunci nici nu trebuie să beneficiezi de vreun grant federal, nu-i așa? Fără finanțare pentru activități ce susțin „ideologia de gen” – logic, nu? Probabil că în curând vom avea o reglementare și mai clară asupra cui i se dă voie să primească bani federali pentru a „promova ideologii ce nu sunt clar definite”. Simplu, eficient și, bineînțeles, foarte „democratic”. Probabil Musk o să primească un grant federal pentru a învăța copiii cum să salute corect: energetic, de la inimă, mâna și palma întinse drept în față.

Și uite așa, printr-o simplă semnătură pe un ordin, Trump reîntoarce guvernul american într-o eră de „realități biologice” fixate, în care fiecare identificare de gen este clară și simplă. Cam ca și cum am trăi într-o poveste științifico-fantastică unde totul poate fi explicat pe cale administrativă, și nicidecum prin experiențe umane complexe. Dar nu-i nimic, dacă e simplu și băgat în norme legale, trebuie să fie bun, nu-i așa?

Absurditatea unei definiții restrictive și excluderile pe care le produce

Definiția unei femei din ordinul executiv semnat de Trump:

„Female” means a person belonging, at conception, to the sex that produces the large reproductive cell.

~ înseamnă o persoană care, la concepție, aparține sexului care produce celula reproductivă mare.

Dacă „femininul” este definit strict prin capacitatea de a produce „celula reproductivă mare” (ovulul), această definiție ignoră complet persoanele care nu se conformează acestor criterii biologice – de exemplu, femeile infertile, persoanele intersex sau, bineînțeles, pe mine – reprezentând, în mod neoficial, persoanele trans.

Dar dacă Trump poate ignora biologia, răstălmăci știința și evita realitățile complexe ale identității umane, atunci pot și eu. Așa că, hai să vorbim despre biologia fetală:

Toți embrionii umani încep dezvoltarea cu structuri care pot deveni fie organe sexuale masculine, fie feminine (gonade bipotențiale). Diferențierea acestora apare mai târziu în timpul dezvoltării embrionare. Astfel, la concepție, avem cu toții potențialul de a crea „celula reproductivă mare.”

Prin urmare, conform definiției lui Trump, toată lumea este femeie. De ce? Pentru că, la concepție, suntem cu toții nediferențiați și posedăm potențialul de a crea, la un moment dat, ovule. Ironia supremă este că, prin propria sa definiție, Trump tocmai i-a inclus pe toți – chiar și pe bărbații cis – în categoria femeilor.

Așadar, bine ați venit în sororitate!

Și da, dragi bărbați cis: conform definiției, sunteți trans! Nu uitați să-i mulțumiți și voi lui Trump. 😊

Connecting the dots

Știu că au trecut câteva minute de când am vorbit despre drepturile omului, dar încearcă să ți le amintești?

Într-o lume în care drepturile omului ar trebui să fie fundamentul oricărei societăți civilizate, ne confruntăm cu o realitate tot mai alarmantă: tot ce pare a fi evident și inalienabil pentru majoritatea – respectul pentru demnitatea umană și pentru identitatea fiecărei persoane – este subminat în mod constant de unii dintre cei mai influenți actori ai scenei publice. Și nu, nu vorbim despre oameni simpli care încearcă să trăiască în pace, ci despre indivizi cu putere și impact global, care aleg să folosească această putere pentru a răspândi ideologii periculoase. Trump, Musk și Mark, cu declarațiile și acțiunile lor, nu doar că ne subliniază pericolele acestei culturi toxice, dar ne demonstrează, într-un mod grotesc, cum dreptul la demnitate și umanitate al persoanelor trans și al femeilor cu orice cariotip este constant atacat.

Începând cu Trump, care semnează un ordin executiv ce neagă existența unor identități și experiențe fundamentale, ajungem la Musk, cu minciunile lui despre computere și „adevăruri” alternative, și, bineînțeles, la Mark, care, printr-un control obsesiv al mediilor de comunicare, creează o atmosferă în care diversitatea umană este redusă la nimic mai mult decât un concept „politic corect”, dar deschis dezbaterii publice. Aceste acțiuni reflectă o tendință alarmantă de a nega dreptul fundamental al fiecărei persoane de a-și defini propria identitate și de a trăi cu demnitate.

Când Trump a semnat acel ordin executiv menit să „restabilească adevărul biologic” și să apere „femeile de extremismul ideologic de gen”, a arătat că nu doar ignoră realitățile științifice ale identității de gen, dar, mai grav, demonizează în mod explicit orice formă de autonomie a identității de gen. În loc să apere drepturile femeilor, acest ordin subminează, de fapt, demnitatea oricărei persoane trans și le tratează pe femeile trans ca niște impostori ai „adevărului biologic”. Asemenea ideologii nu doar că rănesc persoanele trans, dar pun în pericol inclusiv integritatea drepturilor fundamentale pentru toți, cu precădere femeilor cis. În viziunea lui Trump, identitatea de gen nu ar trebui să fie un concept de protejat, ci un simplu obstacol în calea unui „adevăr” absolut pe care doar el și adepții săi îl înțeleg.

Mai grav, cum ziceam, transfobia de acest tip nu afectează doar persoanele trans, ci pune sub semnul întrebării și libertatea de a trăi autentic a persoanelor cis. O societate care refuză să accepte diversitatea în exprimarea de gen devine un loc în care nimeni nu este cu adevărat liber să fie cine este. Așadar, chiar și persoanele cis care nu se conformează normelor rigide sau care se susțin pe persoanele trans se pot vedea încolțite de aceleași prejudecăți și discriminări. Aceasta demonizează nu doar identitățile trans, ci subminează întreaga noțiune de autonomie a genului.

Prin urmare, nu este doar o luptă pentru drepturile persoanelor trans, ci o luptă pentru toți cei care se opun controlului rigid asupra identității de gen. Nimeni nu este liber până nu suntem toți liberi. Când drepturile și demnitatea persoanelor trans sunt încălcate, întreaga societate este afectată. Adevărata libertate nu este niciodată completă până când nu toți au acces la ea, iar transfobia dăunează libertății pentru toți, nu doar pentru un grup specific.

UE, pls

În această luptă pentru drepturile fundamentale, Uniunea Europeană, ca bastion al valorilor democratice și ale drepturilor omului, are o responsabilitate deosebită. UE a fost întotdeauna văzută ca un exemplu de progresivism și respect pentru diversitate, însă, în fața acestor ideologii toxice și regresive care pun în pericol demnitatea și libertățile fundamentale ale persoanelor trans, este esențial ca Uniunea Europeană să își reafirme angajamentul față de drepturile omului și să se distanțeze ferm de regimurile și ideologiile care promovează intoleranța.

Așadar, apelul meu către Uniunea Europeană este clar: să devină un far al acceptării, dreptății și justiției, să protejeze cu fermitate drepturile și demnitatea tuturor cetățenilor săi, indiferent de identitatea lor de gen. UE trebuie să fie un exemplu global de incluziune și de respect pentru diversitatea umană, recunoscând că drepturile persoanelor trans sunt drepturi fundamentale ale tuturor, nu un lux sau o problemă secundară.

Aceasta nu este doar o chestiune de politică internă, ci un apel la valorile fundamentale pe care UE le reprezintă pe plan internațional: respect pentru demnitatea umană, solidaritate și dreptate. În fața unei lumi în care transfobia și extremismul ideologic sunt tot mai răspândite, Uniunea Europeană are datoria de a fi un model de echilibru și un apărător al drepturilor omului, demonstrând lumii că diversitatea nu doar că este acceptată, ci și celebrată. Pls, pls, pls!

Așadar, fac un apel către orice membru al Parlamentului European, Ursulei, Jean-Claude sau Nicu: dacă vreți să fiți recunoscuți drept cei mai buni gameri din lume, vă promit că vă boostez conturile – știu și eu câteva „trucuri cu computere”, am reinstalat un Windows acum câteva săptămâni –, pe gratis, cât timp îmi apărați dreptul de a fi fericită într-un mod demn și, până la urmă, uman. Și ca bonus, nu sunt nici pe departe o amenințare reală asupra democrației precum oligarhii din big tech.